Ceramica populară La Giula, încă de pe la sfârşitul evului mediu a funcţionat breaslă olară. Dominaţia turcească în regiunea noastră, – precum pe întreg cuprinsul Câmpiei Ungare, – a distrus o întreagă manufactură înfloritoare. În judeţul nostru centre de olărit artistic s-au găsit pe teritoriul tangenţial dintre Hódmezővásárhely şi Mezőtúr. În comunele în care gospodăriile agrare s-au consolidat şi care au pornit pe calea urbanizării, pe la începutul secolului al XIX-lea s-a formulat exigenţa olăritului independent. Ca urmare a atracţiei oraşelor mai dezvoltate cei din Tótkomlós şi cei din Bichişciaba s-au prezentat de calfe la Vásárhely, în timp ce cei din Berény s-au angajat să plece să înveţe meseria la Mezőtúr. La Bichişciaba şi la Tótkomlós s-au conturat nişte aspecte de stil care, – în formă, culori şi model, – s-au aliniat gustului local, cu precădere la Tótkomlós, unde, pe la mijlocul secolului al XIX-lea lucrau deja vreo şase-şapte olari, iar în atelierele acestora, într-o formă dezvoltată, foloseau tehnica celor din Hódmezővásárhely, dezvoltând bravuros modelarea figurativă a pieselor şi a reliefelor, (ca de pildă „căniţa cumetrei” şi ornamentarea coşurilor). Combinarea preferată a culorilor de pe piesele ceramice ale celor din Tótkomlós (în deplin acord cu culorile de pe textile şi port) au fost: negru, roşu, verde şi galben, în vreme ce florăritul specific a fost păstrat şi de tiparele de pe blănuri. Trăsături decorative caracteristice au dominat şi pe butelii: La Komlós inscripţie în limba slovacă, precum un ton tipic „negru-alb împărţit nuanţat”, cocoşi şi frunze imprimate. Pe buteliile din Metőtúr, îrudite cu cele din Szarvas, putem citi inscripţii scurte în limna maghiară şi slovacă. Cele mai frumoase butelii – cu smalţ verde, reliefări şi flori – le găsim la Bichişciaba. Pe piesele clienţilor unguri şi slovaci deopotrivă găsim precizarea în limba slovacă „roku” (= anul). Ornamentele îmbinate în stil de pe la începutul secolului trecut arată slăbirea tradiţiilor. În a doua parte a secolului XX artiştii de artă decorativă populară revin la rădăcinile meseriei, de pildă la Szarvas Tóth István a înviorat tradiţionala ceramică populară şi tot ce-i aparţinea cândva.
	Detaliu din Expoziţia etnografică permanentă Identitate, alteritate, diversitate: Ceramică
	Detaliu din Expoziţia etnografică permanentă Identitate, alteritate, diversitate: Ceramică
	Detaliu din Expoziţia etnografică permanentă Identitate, alteritate, diversitate: Ceramică