Germanii În judeţul Bichiş, în cursul repopulării organizate de după ocupaţia turcească s-au aşezat germani în câteva localităţi. Repopularea s-a efectuat în mai multe etape, între anii 1724 şi 1744. Populaţia germană din Giula şi Aletea e de religie catolică, cei din Mezőberény sunt evanghelişti. Deosebirile religioase au rezultat şi o diferenţă culturală a datinilor populare. Aletea, până la dictatul de la Trianon, a aparţinut judeţului Arad, la fel ca şi Almáskamarás. Almáskamarás e o comună cultivatoare de tutun, care a fost populată mai cu seamă cu germani aleteni în anul 1844. O parte din germanii din Mezőberény, prin anii 1930 s-au mutat la Gyoma, comună pur maghiară până atunci. Cele câteva sute de germani ajunşi la Gyoma, până pe la sfârşitul secolului trecut, s-au asimilat complet. Actualmente doar în patru localităţi bichişene găsim un număr mai însemnat de germani. Germanii, până în prima parte a secolului XX au trăit în comunităţi relativ izolate. Ne oferă un bun exemplu denumirea administrativă a cartierului Giula-Germană din Giula, sau Marginea-Germană din Mezőberény. Cultura tradiţională şi datinile populare au fost păstrate mai cu seamă de germanii din Aletea şi cei din Almáskamarás. Şi cercetările istorice şi sociologice dovedesc faptul că procesul de civilizare la germani a început mai degrabă, primii fiind ajunşi în mediul urbanizat la Giula. Majoritatea germanilor bichişeni a trăit în oraşe agrare, de excepţie ţine doar Almáskamarás. Schimbările survenite în a doua parte a secolului al XIX-lea, în agricultura de proporţii a oraşelor mari agrare au dus la formarea unei societăţi ţărăneşti civilizate. Cea mai civilizată şi totodată cea mai urbanizată aşezare judeţeană e Giula. Populaţia germană din oraşele agrare a fost fruntaşă şi în procesul de civilizare. Îmbogăţirea societăţii ţărăneşti civilizate e reprezentată clar şi de schimbările survenite în modul de construcţii. Proprietarii germani înstăriţi adesea şi-au zidit case respectuoase, cu frontispiciu spre stradă, acestea deja poartă unele semne ale stilului burghezesc de construcţie. Merită să fie menţionate şi aparte casele cu porţi acoperite din Mezőberény, cele cu stâlpi de piatră, precum şi porţile mari din Aletea. Procesul de civilizare şi-a făcut apariţia şi în cultura locală, mobilierul făcut de micii meseriaşi giulani şi cei din Mezőberény e de la sine grăitor. Interioarele urmăresc stilul burghezesc de la începutul secolului trecut, mobilierul camerei curate devine înlocuit cu mobile noi plasate într-un spaţiu reprezentativ. În această perioadă s-a schimbat şi portul.. Portul popular obişnuit e înlocuit treptat cu piese de îmbrăcăminte cumpărate la prăvălii sau cusute de mici meseriaşi. Cultura textilelor de casă frumos brodate a „înflorit” până pe la jumătatea secolului XX. Datorită religiei catolice cu caracter relativ limitator, tradiţiile şi obiceiurile populare la Aletea şi Almáskamarás au fost păstrate mai îndelungat faţă de alte localităţi populate şi de germani. Obiectele prezentate în cadrul expoziţiei reprezintă cultura specifică burghezo-ţărănească a germanilor din judeţul Bichiş.
	Detaliu din Expoziţia etnografică permanentă Identitate, alteritate, diversitate: Germani